Svobodná lidová misie

Ježíš Kristus včera, dnes a naveky tentýž jest. Žid.13.8

Jazyk:

Predica de la Krefeld - Sâmbătă, 06 mai 2006, 19.30 / Ewald Frank

Jazyk: rumunsky




Iubiţi fraţi şi surori în Hristos, sunt fratele Frank şi vă salut din Centrul Internaţional de Misiune din Krefeld, Germania. Avem în urma noastră un sfârşit de săptămână binecuvântat într-un mod puternic. Domnul ne-a dăruit scumpul Său Cuvânt. Au venit mulţi din diferite ţări, şi chiar de pe diferite continente.

Subiectul principal a fost faptul că Dumnezeu a făcut un legământ cu noi. Am vorbit despre legământul pe care Dumnezeu l-a făcut cu Noe, despre legământul făcut de Dumnezeu cu Avraam apoi cu Isaac şi Iacov, apoi cu Israelul. El a spus „Eu voi vedea sângele, şi voi trece pe lângă voi” - Exod 12. Apoi desigur, am mers în Noul Testament, unde Domnul nostru a spus în Marcu 14.24: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi.” Iubiţilor, Domnul ne-a arătat aşa de minunat cât este de important să ştim că noi suntem în acest legământ, că toate făgăduinţele date în sfintele Scripturi sunt pentru poporul legământului lui Dumnezeu. De aceea nouă nu ne este greu să credem făgăduinţele din Scripturi, şi de asemenea, nu ne este greu să credem făgăduinţa principală, şi anume că Dumnezeu îl va trimite pe prorocul Ilie, după cum a făgăduit, înaintea venirii zilei celei mari şi înfricoşate. Avem făgăduinţa Domnului nostru, [care spune] că El va pregăti locul, apoi va reveni ca să ne ia în slavă, şi apoi El făgăduieşte că va trebui să fie un proroc care să ne aducă înapoi la învăţăturile originale, să ne întoarcă inimile la ceea ce au predicat şi au practicat părinţii noştri [de credinţă] la început.

Apoi ne-am referit chiar şi la Apocalipsa 4 unde Domnul Dumnezeul nostru este arătat pe scaunul de domnie, cu curcubeul deasupra Lui – Apoc. 4.2: „Numaidecât am fost răpit în Duhul. Şi iată că în cer era pus un scaun de domnie, şi pe scaunul acesta de domnie şedea Cineva. Cel ce şedea pe el, avea înfăţişarea unei pietre de iaspis şi de sardiu; şi scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere.”
Iubiţilor, în zilele lui Noe Dumnezeu a spus în Gen. 9.9: „Iată, Eu fac un legământ cu voi, şi cu sămânţa voastră, care va veni după voi.” V. 13: „curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ.” Iubiţilor, noi am împărtăşit gândurile despre legământul pe care Dumnezeu îl face cu noi. În Hristos a fost făcut legământul cel nou, iar noi suntem sub sânge. Chiar şi în Vechiul Testament Domnul Dumnezeu a spus: „Eu voi vedea sângele, şi voi trece pe lângă voi”- şi Îngerul morţii nu i-a putut atinge. Întâii născuţi ai Israelului erau păziţi, sub sânge. Noi suntem întâii născuţi ai noului testament, suntem sub sânge.

Apoi în Apoc. 4, după cum am citit, chiar înaintea deschiderii peceţilor, Îl vedem pe Domnul stând pe scaunul de domnie, cu curcubeul deasupra capului Său, iar în cap. 5 avem deschiderea peceţilor. Cartea pecetluită a fost deschisă… Mielul a fost arătat – Leul din seminţia lui Iuda s-a arătat, Cartea a fost deschisă. Eu am amintit poporului lui Dumnezeu că în martie 1963, din 17-24, fratele Branham a primit descoperirea Cărţii pecetluite. Aceasta a fost deschisă, şi tainele ne-au fost făcute de cunoscut: prima pecete, a doua, a treia şi a patra… Dar, iubiţilor, înainte ca peceţile să fie deschise, Ioan L-a văzut pe Domnul Dumnezeu pe scaunul de domnie. El şi astăzi mai stăpâneşte, şi pentru totdeauna. El mai este încă pe scaunul de domnie, şi curcubeul, legământul, este deasupra Lui, şi El îşi aminteşte legământul [făcut] cu noi – sângele a fost vărsat iar noi suntem răscumpăraţi, suntem iertaţi, suntem născuţi din nou, suntem fii şi fiice ale lui Dumnezeu.

Iubiţilor, nu sunt aici ca să predic, ci numai ca să vă spun că revenirea iubitului nostru Domn şi Mântuitor este iminentă. Semnele vremii vorbesc o limbă foarte clară: o privire în Orientul mijlociu, o privire mai ales la Israel ne va arăta seriozitatea problemei. Ne vom da seama că suntem la sfârşitul vremii sfârşitului. Iar marele privilegiu pe care-l avem noi este [acela] de a duce mesajul acestui ceas până la marginile pământului.
Privesc înapoi la anul 2006, când Dumnezeu mi-a dat privilegiul să decolez de 115 ori din Germania spre întreg pământul. Apoi am vizitat multe naţiuni şi am împărtăşit Cuvântul lui Dumnezeu. Acum privim la anul 2007, aşteptând ca Domnul să facă lucruri mari, ca să-i aducă pe oameni înapoi la Cuvântul original.

Şi de asemenea am împărtăşit afirmaţia fratelui Branham: „Spuneţi numai ceea ce spun benzile.” Când a spus acest lucru, el n-a vrut să spună „Nu spuneţi ce spune Biblia.” Nicidecum! Ci, dacă vă referiţi la fratele Branham, spuneţi exact ce-a spus el pe benzi. Şi vă rog să înţelegeţi corect acest lucru. Dacă verificaţi cartea intitulată „Cele şapte epoci ale Bisericii”, pentru aceasta nu există nici o bandă. Nu există nici o bandă pentru aceasta. Eu vă rog astăzi: cercetaţi orice înregistrare: nu există nici o bandă pentru cartea aceea, şi pentru afirmaţiile din ea. De aceea, cei ce se referă la afirmaţia fratelui Branham să înţeleagă pentru totdeauna: el n-a făcut acea afirmaţie referindu-se la Biblie („Spuneţi numai ceea ce spun benzile.”) Dacă vă referiţi la Biblie, spuneţi ce spune Biblia! Dacă vă referiţi la proroc, spuneţi ce a spus prorocul. Dar eu repet: pentru cartea „Cele şapte epoci ale Bisericii” nu există nici un fel de afirmaţii ale prorocului. Cele şapte mesaje originale predicate despre cele şapte epoci ale Bisericii sunt cu totul altceva decât spune cartea aceea.

Dumnezeu să vă binecuvânteze, să fie cu voi! Am privilegiul de a împărtăşi Cuvântul lui Dumnezeu cu voi, şi de a vă spune întotdeauna adevărul, în Numele lui Isus Hristos, Domnul nostru. Rugaţi-vă pentru mine, şi să ne rugăm unii pentru alţii, aşteptând mari lucruri din partea lui Dumnezeu. Fiţi binecuvântaţi în anul 2007, în Numele Domnului Isus Hristos. Amin.