Predică la Gospel Channel Europe nr. 29
/ Ewald Frank
Doamnelor şi domnilor sunt fratele Frank şi vă vorbesc din centrul de misiune din Krefeld, Germania. Este un mare privilegiu pentru mine de a lua mesajul lui Dumnezeu al acestui ceas şi de a-l aduce în ţara dumneavoastră, în oraşul dumneavoastră şi semenilor dumneavoastră. Noi trăim într-un timp foarte deosebit şi este nevoie să o spun că trăim foarte aproape de revenirea lui Hristos făgăduită nouă în Ioan cap. 14: „El se va duce şi ne va pregăti un loc şi apoi se va întoarce şi ne va lua acasă”. Iubiţi fraţi şi surori sunt anumite subiecte pe care trebuie să le includem în fiecare serviciu divin. Este vorba despre revenirea lui Hristos, despre împlinirea proorociilor biblice din zilele noastre, despre Biserică şi făgăduinţele date ei, despre Israel şi făgăduinţele date lui. Noi trebuie ca în fiecare serviciu divin să avem o privire atotcuprinzătoare asupra versetelor profetice astfel încât să putem avea înţelegerea asupra timpului în care noi trăim. Mai întâi noi trebuie să înţelegem că Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi interpretat, El trebuie crezut în felul în care este scris, El trebuie urmărit şi dacă este un verset profetic atunci se va împlini exact în acelaşi fel în care a fost scris. Bărbatul lui Dumnezeu folosit în acest timp, William Branham, a făcut afirmaţia că Dumnezeu este propriul Său interpret. Întâi El dă o făgăduinţă sau face o proorocie, iar când timpul împlinirii a sosit făgăduinţele şi proorociile se împlinesc. Aşa a fost şi la prima venire a lui Hristos; totul, de la naşterea Lui până la înălţarea Sa la cer a fost prezis în proorociile Vechiului Testament. Acelaşi lucru este valabil şi pentru timpul nostru referitor la revenirea lui Hristos şi la strângerea poporului Israel, toate lucrurile îşi urmează cursul lor. Noi avem nevoie de o orientare dumnezeiască din Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu. Dacă privim la secolele care au trecut, vedem că mari oameni ai lui Dumnezeu, învăţători biblici, au încercat să înţeleagă Scriptura, chiar şi cartea profetică a Noului Testament, cele 22 de capitole ale Apocalipsei. Dar deoarece timpul împlinirii profeţiilor nu sosise, înţelegerea lor nu a fost deschisă pentru a înţelege Scripturile care priveau timpul sfârşitului, dar noi am ajuns în acea perioadă de timp şi de aceea Duhul Sfânt dă înţelegerea, ne luminează şi ne conduce prin tot Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, fie că este partea de învăţătură sau partea profetică. De aceea noi numim această slujbă – slujba biblică apostolică şi profetică – fără a da explicaţii şi fără interpretări, doar Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este el scris. În Ioan 7:38 Domnul nostru a spus: „Cine crede în Mine cum zice Scriptura”. Punctul central în toate predicile noastre a fost, este şi va fi până la sfârşit Isus Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru care a plătit preţul pe crucea de la Golgota, care Şi-a vărsat sângele şi Şi-a dat viaţa pentru a răscumpăra omenirea. Pavel rezumă în 2Corinteni 5:19 şi afirmă că Dumnezeu era în Hristos împăcând lumea cu Sine. Dumnezeu nu ne-a adus o nouă religie, o religie mai veche sau una mai nouă, nu există mântuire în nici o religie de pe pământ. Fiecare religie a început cu un om dar noi avem nevoie de ceva care a început cu Dumnezeu pentru că numai ce vine de la Dumnezeu ne duce înapoi la El. Noi avem nevoie de viaţă veşnică pentru a trăi veşnic, nu de intenţii bune, nu de filozofii. Atunci când moartea loveşte noi ne vom da seama dacă ne-am trăit viaţa în zadar sau dacă ne-am atins scopul final, acela de a fi în slavă cu Domnul nostru pentru totdeauna.
Iubiţi fraţi şi surori, aşa cum am mai spus-o, cel mai important este predicarea lui Isus Hristos, pentru a învăţa învăţăturile fundamentale ale Sfintei Scripturi aşa cum au fost învăţate şi practicate la începutul Bisericii nou-testamentare. Noi ştim că la Rusalii Biserica nou-testamentară a venit la existenţă prin actul direct al lui Dumnezeu, prin revărsarea Duhului Sfânt. Petru a fost primul bărbat al lui Dumnezeu care în ziua de Rusalii a predicat sub ungerea şi descoperirea dumnezeiască a Duhului Sfânt arătând cum proorociile biblice se împlinesc şi cum Dumnezeu a deschis uşa Împărăţiei cerurilor. În Luca 16:16 ne este spus că Legea şi Proorocii au ţinut până la Ioan Botezătorul şi de atunci încoace se propovăduieşte Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Noi înţelegem că în ziua de Rusalii acea Împărăţie a lui Dumnezeu a venit la suprafaţă. Domnul Isus Hristos a spus de trei ori în cele trei Evanghelii că „unii care sunt aici nu vor vedea moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere”. În ziua Rusaliilor acest lucru s-a împlinit. Din acel moment noi putem intra în Împărăţia lui Dumnezeu dar trebuie să fim siguri că noi nu o vom face în felul nostru propriu ci noi trebuie s-o facem conform căii care ne-a fost arătată încă din primele momente când Biserica nou-testamentară a luat fiinţă. Mulţimea de oameni care s-a adunat acolo a auzit prima predică şi după ce au fost convinşi de Duhul Sfânt, au întrebat: „Fraţilor, ce să facem?”, iar Petru le-a răspuns: „Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh”. Mai întâi este predicarea Cuvântului iar din predicare vine credinţa iar apoi voi credeţi în Isus Hristos ca şi Mântuitor personal. După ce aţi crezut, veţi fi botezaţi în Numele Lui; iar apoi veţi primi făgăduinţa Duhului Sfânt. Acum vom vorbi despre cartea Apocalipsei. În primele 3 capitole avem mesajele către cele şapte Biserici care au o însemnătate profetică pentru Biserica nou-testamentară în diferitele ei etape. Noi ne aflăm acum la sfârşitul ultimei epoci ale Bisericii care se numeşte Laodicea unde oamenii spun: „Noi suntem bogaţi, avem toate lucrurile, nouă nu ne mai trebuie nimic”, dar apoi Domnul spune: „Şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac orb şi gol”. El ne dă sfatul să venim la El şi să luăm „doftorie pentru ochi” pentru ca ochii noştri să fie unşi şi să putem vedea ceea ce proorocii au văzut, să putem înţelege ceea ce apostolii au înţeles prin descoperirea dumnezeiască a Duhului Sfânt. Puteţi să mergeţi la început, la primul moment, şi veţi înţelege că totul este dat prin descoperire dumnezeiască care vine de la Dumnezeu. În Matei 16 Domnul i-a vorbit lui Petru şi i-a zis: „Nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri”. Iar apoi mergem mai departe la Matei 28:19 unde Domnul dă marea însărcinare: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”. Petru în ziua de Rusalii avea descoperirea dumnezeiască că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt exprimă ceea ce este Dumnezeu şi felul în care El S-a descoperit iar Numele de legământ nou-testamentar este Domnul Isus Hristos: „Şi-i vei pune numele Isus pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale”, iar Petru spune în prima sa predică: „Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos”. Aceasta nu este o învăţătură nouă, aceasta nu este învăţătura lui William Branham aşa cum o spun câteodată oamenii, ci ea este învăţătura originală a apostolilor pe care Dumnezeu a reaşezat-o în timpul nostru folosindu-l pe fratele Branham aşa cum l-a folosit şi pe proorocul Ilie în Vechiul Testament atunci când el a luat doisprezece pietre în conformitate cu cele doisprezece seminţii ale lui Israel şi a rezidit altarul punând jertfa pe altar; apoi a adunat poporul lui Dumnezeu laolaltă pentru a lua o decizie: dacă Domnul este Dumnezeu atunci să-L urmeze. În acelaşi mod slujitorul lui Dumnezeu, un bărbat trimis de Dumnezeu, William Branham, a fost folosit de Atotputernicul pentru a reaşeza învăţătura celor doisprezece apostoli şi toate lucrurile în Biserica nou-testamentară. Mulţi oameni din acest timp care l-au cunoscut şi au auzit despre fratele Branham ştiu că el a fost acela care a fost folosit pentru a răspândi ultima mare trezire de vindecare imediat după cel de-al doilea război mondial, începând cu anul 1946, când acest bărbat al lui Dumnezeu a fost chemat şi însărcinat într-un mod direct în slujbă. Evanghelia deplină şi puterea apostolică a lui Dumnezeu au fost manifestate în slujba lui. Lucruri supranaturale s-au întâmplat, străpungerea a avut loc şi mulţi alţi evanghelişti i s-au alăturat între anii 1940 – 1950 prin această slujbă puternică. Dar a fost un scop pentru acea slujbă; întotdeauna când Dumnezeu face ceva pe pământ, El o face cu un scop. Vă pot spune că acest bărbat al lui Dumnezeu a fost folosit ca să ne arate ceea ce a văzut proorocul Daniel, ca să ne arate prin descoperire dumnezeiască ce noi citim în cele douăzeci şi două de capitole din ultima carte a Bibliei, începând cu descoperirea lui Isus Hristos şi continuă mai departe arătând cum Domnul ca Fiul Omului, umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur, acolo nu erau prezenţi preoţi, sau papa sau oricine altcineva; doar Domnul, Fiul Omului ca prooroc umblând prin mijlocul celor şapte sfeşnice de aur. El avea şapte stele în mâna Sa dreaptă. Nu în mâna unei biserici se află oamenii adevăraţi ai lui Dumnezeu ci în mâna Domnului care a înviat şi a răscumpărat Biserica, care a chemat Biserica, care zideşte Biserica şi pe care o va desăvârşi ca Biserică-Mireasă pentru momentul reîntoarcerii Sale. Dacă mergem la capitolele următoare din cartea Apocalipsei avem tabloul deschiderii celor şapte peceţi. Iubiţi fraţi şi surori, dragi prieteni, dacă eu nu vă voi informa atunci nimeni nu o va face. Este necesar să vă spun că acestui om al lui Dumnezeu în anul 1963 i-a fost spus că a sosit timpul ca cele şapte peceţi să fie deschise. În luna martie a aceluiaşi an el a vorbit despre cele şapte peceţi şi de atunci această Carte a devenit pentru mine o nouă Carte. Lucruri pe care nu le puteam înţelege şi rândui mai înainte, din acel moment prin harul lui Dumnezeu le-am putut înţelege şi rândui corect. Eu nu am ştiut ce înseamnă Apocalipsa 13:15 unde se vorbeşte despre „icoana fiarei”; eu nu am ştiut ce înseamnă Apocalipsa 13:18 unde se vorbeşte despre „numărul fiarei”; eu nu am ştiut nici ce scrie în Apocalipsa 15:2 unde este vorba despre „numărul numelui ei”, ce înseamnă „ei”, cine este „fiara”, care este „numărul”, care este „numele”. Apoi în Apocalipsa 13:17 apare „numele fiarei”, în Apocalipsa 14:11 este vorba despre „semnul numelui ei”, în Apocalipsa 16:2 avem din nou „semnul fiarei”, în Apocalipsa 16:2+6 este vorba despre cei care „se închinau icoanei ei”. Ce este fiara? Care este icoana ei? Care este semnul ei? Care este numele ei? Ce ne spune proorocia biblică despre aceste lucruri importante din timpul de sfârşit? Eu vreau să vă citesc un singur verset pentru ca să puteţi înţelege seriozitatea care se află în aceste versete profetice. În Apocalipsa 14:9, 10 citim: „Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: « Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului»”. Astăzi totul este religios, întreaga lume este religioasă, şi fiara este religioasă, semnul fiarei este un semn religios dar oamenii nu înţeleg acest lucru. Astăzi toţi vorbesc despre convertiri; dacă mergem în religia romano-catolică acolo se vorbeşte despre convertire, despre evanghelizare, despre revenirea lui Hristos, despre timpul în care noi trăim. Ei vorbesc despre toate aceste lucruri care au loc acum în mişcările carismatice. Dacă privim în religia musulmană, ei vorbesc despre convertiţi în religiile lor. De fapt în fiecare religie sunt folosiţi aceiaşi termeni, aceeaşi terminologie. Toţi vorbesc despre Dumnezeu, despre religie, despre învăţături, dar de fapt ce zice Scriptura? Nu ceea ce spunem noi despre Scriptură ci ceea ce zice Biblia. Acum aici am citit că aceia care vor fi destul de orbi vor cădea în sistemul din timpul de sfârşit care este atât de bine împopoţonat şi împodobit, iar acolo va fi icoana fiarei. Dacă mergem la Apocalipsa 17 aici noi avem tabloul unei curve care călăreşte o fiară. Cine este curva şi cine este fiara? Eu ştiu că nu este foarte popular să atingem aceste subiecte dar eu sunt aici ca să vă spun că veşnicia este foarte lungă şi noi trebuie să cunoaştem Cuvântul lui Dumnezeu pentru această zi, noi trebuie să ieşim din toată confuzia şi din toate închisorile babiloniene şi să ne întoarcem la Dumnezeu şi la Cuvântul Său. Noi trebuie să ştim că acesta este timpul reaşezării din nou a tuturor lucrurilor, noi trebuie să ştim că cele două uniri au loc chiar acum: una sub antihrist unde toţi oamenii religioşi îşi găsesc locul lor şi una care se face sub Hristos unde toţi copiii adevăraţi ai lui Dumnezeu sunt uniţi respectându-L pe Hristos ca şi Cap al Bisericii, respectând toate învăţăturile Bisericii nou-testamentare care sunt valabile şi astăzi. Nu o alipire de o biserică ci o naştere din nou astfel încât să putem avea intrare la viaţa duhovnicească şi la lucrurile duhovniceşti. Iubiţii mei, dacă mergeţi la proorocul Daniel în capitolul 7:2, 3 el vorbeşte despre cele patru fiare care reprezintă cele patru imperii mondiale succesive ( Daniel 7:4 – prima fiară; Daniel 7:5 – a doua fiară; Daniel 7:6 – a treia fiară; Daniel 7:7 – a patra fiară). Apoi ne sunt descrise cele patru fiare care sunt patru împărăţii, iar ultima fiară va fi împărăţia romană care se ridică acum prin Uniunea Europeană –vechiul Imperiu Roman care vine din nou la putere şi tot pământul va trebui să i se supună.
Iubiţi prieteni tema principală este: Revenirea lui Hristos, chemarea afară a Bisericii nou-testamentare şi punerea în ordine cu Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să ne întoarcem în zilele apostolilor; nu este suficient să vorbim doar despre timpul apostolilor şi slujbele lor, noi trebuie să ne întoarcem la toate învăţăturile originale, noi trebuie să separăm lumina de întuneric, binele de rău, şi să ne întoarcem la Dumnezeu şi la Cuvântul Său. În conformitate cu Matei 24:14 această Evanghelie a Împărăţiei în care sunt incluse părţile profetice, evanghelice şi de învăţătură din Scriptură trebuie învăţată şi predicată tuturor neamurilor. De aceea Dumnezeu ne-a dăruit această ocazie pentru a fi observatorii dumneavoastră în sfântul Său Nume, pentru a vă spune că acesta este timpul, ultima perioadă de timp înainte de revenirea lui Hristos. Este un strigăt de trezire: „Iată Mirele, ieşiţi-I în întâmpinare!”. Fie ca acest verset să fie ca un strigăt de trezire în acest timp. Noi nu trebuie să mai dormim ci să ne întoarcem la Domnul şi să recunoaştem ziua şi mesajul. Eu cred că Domnul v-a vorbit dumneavoastră, iubiţi prieteni, prin acest sfânt Cuvânt pe care noi îl predicăm. Dacă noi numim această slujbă „apostolică şi profetică” atunci ea trebuie să fie apostolică şi profetică, trebuie să fie acelaşi Cuvânt al lui Dumnezeu, aceleaşi învăţături, acelaşi botez în apă, acelaşi botez cu Duhul Sfânt, acelaşi Cuvânt al lui Dumnezeu aşa cum a fost El la început.
Dacă Dumnezeu v-a vorbit dumneavoastră vom fi bucuroşi să auzim de dumneavoastră. Fie ca binecuvântările Lui să se odihnească peste dumneavoastră în sfântul Nume al lui Isus, este rugăciunea mea. Amin!