Mission Populaire Libre

Jésus-Christ est le même hier, aujourd'hui et éternellement" (Hèbreux 13:8)

Langue:

Autres pays

Predica de la Krefeld - Duminică, 06 noiembrie 2005, 10.00 / Ewald Frank

Langue: roumain

4. 4

Résumé
  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4



Fraţi şi surori, aceasta este poziţia mea. Dumnezeu să mă ajute şi să ne ajute pe toţi. Noi nu putem face altfel decât să rămânem în Cuvântul original, să ne întoarcem la început. Ce mă interesează pe mine ce spun toţi prorocii mincinoşi şi toţi învăţătorii mincinoşi? Noi am citit ieri ce scria Pavel în 2 Tim. 4, şi anume că vor veni învăţători care vor învăţa şi vor predica pe placul oamenilor. Şi Domnul nostru a dat cel mai serios avertisment în Mat. 24. El a spus: Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi.” Şi prorocii mincinoşi sucesc Cuvântul Domnului. Ei fac fără putere ceea ce a spus Domnul, şi se sărbătoresc pe ei înşişi şi se lasă sărbătoriţi, cu toată carismatica şi cu tot ce mai însoţeşte această lucrare. Şi toţi prorocii mincinoşi apără învăţătura prorocului mincinos, şi o predică. Şi dacă noi spunem în locul acesta că numai Dumnezeu şi Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, şi noi trebuie să verificăm totul cu Sfânta Scriptură, atunci o spunem dintr-o însărcinare dumnezeiască, ca să slujim Bisericii lui Isus Hristos. Noi nu putem asculta de ceea ce spun oamenii. De exemplu Mat. 28 este citat de toţi şi toţi spun „Domnul a spus, Domnul a spus.” Şi nimeni nu se uită în Fapte 2 ca să vadă cum s-a împlinit ceea ce a spus Domnul prin marea trimitere. Ca să scurtăm: dacă Domnul nostru spune Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” atunci mai întâi trebuie să ne fie descoperit Numele în care trebuie să botezăm. Înainte ca eu să botez, trebuie să ştiu în ce Nume trebuie să botez. Pentru că eu trebuie să botez în NUMELE. În ziua Cincizecimii, Petru a strigat sub inspiraţia Duhului Sfânt: „Pocăiţi-vă, şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre...” Nu este vorba de o iertare din partea unei feţe bisericeşti printr-un botez care de fapt nici nu este botez, ci mai întâi trebuie să aibă loc vestirea, predicarea că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, că a venit la noi şi a plătit preţul pe crucea Golgotei, că Dumnezeu era în Hristos împăcând omenirea cu Sine. Nu să te alături unei religii, ci trebuie să-L primeşti pe Isus Hristos; pentru că aşa scrie în Ioan 1: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat putere să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Şi ce-am citit noi în Ioan 8:24? „…dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.” Nu religie, ci o credinţă vie în Isus Hristos, Domnul şi Răscumpărătorul nostru. El a luat puterea morţii, ne-a adus viaţă veşnică şi de aceea este scris „Cine are pe Fiul, are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa.”

Fraţi şi surori, haideţi să cuprindem. Nu este vorba numai ca noi să putem rândui corect evenimentele timpului de sfârşit. Noi Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru acest lucru, pentru că numai dacă ne gândim la Dan. 12:4, „Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte, şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte” şi apoi aşa cum am citit în v. 8, „Eu am auzit, dar n-am înţeles” şi apoi s-a făcut puntea ca acum la sfârşitul timpului de har fiecare taină care a fost ascunsă în Cuvânt a fost descoperită. Şi dacă noi mărturisim că Dumnezeu l-a trimis şi l-a binecuvântat pe fratele Branham într-un mod deosebit, prin puterea unei chemări dumnezeieşti, dându-i o slujbă, descoperindu-i-Se, atunci desigur că n-o facem pentru a-l slăvi pe fratele Branham, dar nici nu trecem pe lângă ceea ce a făcut Dumnezeu. Eu nu doresc niciunui om de pe pământ, nici duşmanilor mei dacă am vreunii (Eu nu am nici un duşman, dar sunt unii oameni care m-au declarat duşman. Asta-i problema lor.) dar eu nu doresc nimănui să treacă pe lângă ceea ce a făgăduit Dumnezeu pentru acest timp şi pe lângă ceea ce face El în prezent. Cine trece pe lângă ceea ce face Dumnezeu, acela trece pe lângă Dumnezeu. Şi vă rog, luaţi Israelul ca un exemplu serios: ei au pierdut ziua cercetării lui Dumnezeu. Şi consecinţa? Luca 21:24: „Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri….” Şi acest lucru se întâmplă de aproape două mii de ani, numai pentru că… o puteţi citi în Luca 19:44: „…pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” Şi Domnul nostru spune: „şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că… pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” Acest lucru doare. E o durere mare. Şi dacă privim în trecutul nostru apropiat, şase milioane de evrei nu mai sunt aici. De ce? Pentru că odată n-au primit ziua cercetării lui Dumnezeu şi au respins-o, trecând pe lângă aceasta. O continuă respingere… Privind lucrurile din punctul de vedere al planului de mântuire al lui Dumnezeu, ei au fost daţi la o parte până la sfârşit, când, după cum este scris, desăvârşirea se va face cu Israelul. Dar când citesc Rom. 11, atunci mă gândesc că ramurile n-ar fi trebuit tăiate ca să fim noi altoiţi în locul lor, pentru că ar fi fost loc suficient pentru toţi. Însă ei au fost tăiaţi din pricina necredinţei, iar noi pentru că am crezut, am fost altoiţi în locul lor. Şi apoi Scriptura spune: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te! Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine.” Sfârşitul va fi încoronat, şi de aceea haideţi să fim găsiţi în ascultare de Cuvânt. Haideţi să primim corectare, sfătuire, învăţătură, să primim totul fără nici o împotrivire. Iar în clipa când se întâmplă acest lucru, Duhul lui Dumnezeu ne descoperă Cuvântul lui Dumnezeu. Şi atunci între noi nu va fi nimeni care să se întoarcă la un sistem vechi sau la ceea ce a spus un proroc bătrân căruia fiii lui i-au povestit ce s-a întâmplat printr-un om al lui Dumnezeu. Şi a urmat după aceea pretenţia „Şi eu sunt un proroc. Un înger a venit la mine şi mi-a spus să te întorci în casa mea…” O spun din nou: Gal. 1 are o prefaţă, o prefaţă tristă. La ce i-a folosit omului lui Dumnezeu predicarea? La ce i-a folosit confirmarea, dacă în cele din urmă el însuşi a căzut pradă unei minciuni? Haideţi să rezistăm până la sfârşit, şi să ne supunem sub mâna tare a lui Dumnezeu.

Şi Pavel a folosit această întâmplare ca şi comparaţie, ca să vedem ce păţim dacă ne îndepărtăm de evanghelia originală a lui Isus Hristos, care este puterea lui Dumnezeu care se descoperă în noi. Dacă noi ne întoarcem de la aceasta, şi ne întoarcem aşa cum s-a întors omul acela pe unde a venit, atunci o păţim.

Fraţi şi surori, leul, Duşmanul, dă târcoale ca un leu care răcneşte. Şi acest lucru trebuie privit ca o comparaţie. Un leu l-a tras jos de pe măgar şi omul lui Dumnezeu a murit. Şi jalea n-a mai fost de nici un folos. Fraţi şi surori, cine se întoarce de la Dumnezeu, nu va atinge ţinta. Şi de aceea avertismentul: rămâneţi în Cuvânt, rămâneţi în învăţătură – un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez. Nu permiteţi nimănui să vă spună altceva! Verificaţi totul cu Sfânta Scriptură, şi totul să fie sprijinit pe două sau trei mărturii. Dumnezeu este credincios, El Îşi cheamă afară poporul Său, El ne călăuzeşte, ne arată ce aduce neascultarea şi ce aduce ascultarea. Ce s-a întâmplat atunci, este cazul lor. Ce se întâmplă cu tine azi? Ce se întâmplă cu mine azi? Permiţi tu ca cineva să spună altceva? Poate că o spune ca pe o descoperire. Citiţi Cuvântul Domnului! Rămâneţi în Cuvânt. Aşa spune Domnul nostru: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei…” Atunci suntem sub jugul Lui, atunci vorbim cu toţii aceeaşi limbă, înţelegem la fel, avem aceeaşi descoperire.

Fraţi şi surori, fie ca Dumnezeul Atotputernic să ne dăruiască acest lucru, care ne-a socotit vrednici în vremea aceasta să ascultăm Cuvântul cel vechi proaspăt de la tron şi să ne fie descoperit prin Duhul. Şi dacă-l amintesc iarăşi pe fratele Branham, nu o fac nicidecum ca să-i jignesc pe oameni, nici ca să-i supăr. Eu spun acest lucru pentru că sunt convins sută la sută că aşa cum Pavel a primit o chemare supranaturală şi a văzut lumina supranaturală, a auzit glasul Domnului în limba evreiască şi a primit trimiterea, tot aşa fratele Branham a văzut aceeaşi lumină supranaturală, a auzit glasul Domnului în limba lui natală. Şi de fapt acesta este un lucru aşa de minunat, şi anume că Domnul vorbeşte întotdeauna în limba natală. Chiar dacă cineva cunoaşte patru sau cinci limbi, dacă Domnul ne vorbeşte în mod direct, o face întotdeauna în limba natală; niciodată nu vorbeşte în altă limbă. Nu vreau să intru în amănunte. Sunt doar recunoscător că modelul Bibliei este atât de clar înaintea ochilor noştri, şi noi trebuie să facem o alegere în prezenţa Domnului. Şi aceasta, odată pentru totdeauna: să nu ne întoarcem niciodată înapoi! Omul lui Dumnezeu s-a întors înapoi, şi acesta a fost necazul. Pentru noi nu există o întoarcere înapoi. Pentru noi există numai o înaintare, o înaintare cu Domnul până ajungem de la credinţă la vedere. Ce evanghelie minunată, ce mesaj minunat ne-a dăruit Dumnezeu în acest timp prin harul Său. Fie ca toţi cei din locul acesta, din toate popoarele, limbile şi neamurile, să fie binecuvântaţi. Ascultaţi Cuvântul Domnului: nu vă întoarceţi înapoi! Mergeţi înainte. Voi aţi recunoscut adevărul, şi adevărul v-a eliberat. Dumnezeu Şi-a confirmat Cuvântul. Nu vă mai uitaţi înapoi, şi nici în bisericile din care aţi ieşit. Şi… era să zic să nu luaţi prea mult de acolo. Dar trebuie să spun să nu luaţi NIMIC DE ACOLO. Totul să fie aruncat afară, ca Dumnezeu să vă poată umple, încât să nu aibă loc nici un amestec. Ci toate lucrurile să se facă noi.

Dumnezeul nostru este un Dumnezeu minunat. Lui îi aparţine toată lauda şi cinstea. Noi suntem poporul Lui, turma păşunii Lui. El ne-a vorbit şi ne-a arătat despre ce este vorba: este vorba despre credinţă şi ascultare. CREDINŢĂ ŞI ASCULTARE până la sfârşit – chiar şi după confirmarea din partea lui Dumnezeu, noi trebuie să umblăm în ascultare! Trebuie să mergem pe calea poruncită de Dumnezeu! Nu are sens ca după confirmare să devii neascultător. Ci după confirmare să fii şi mai ferm în ascultare, ca să înaintezi după aceea, lăsând orice altceva în urmă.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, fraţi şi surori! Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi! Ne ridicăm pentru rugăciune. Haideţi să cântăm „Toate lucrurile noi…” […] „Aceasta este ziua…” […]

Tuturor fraţilor slujitori, cuvântul din 1 Tim. 1:3: aşa cum Pavel şi-a lăsat tovarăşul în Efes de data aceasta, ca să aibă grijă conform trimiterii din partea lui Dumnezeu să nu permită să fie prezentate învăţături străine, fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, fraţii mei iubiţi. Voi, care sunteţi responsabili în diferite ţări şi oraşe ca să puneţi pe sfeşnic adevărata învăţătură, adevăratul Cuvânt aşa cum a ieşit din Ierusalim, şi să-l predicaţi, Domnul să vă dăruiască curaj, har şi înţelepciune. Şi aşa cum am citit în Apoc. 2, „tu ai câţiva care, de asemenea, ţin învăţătura Nicolaiţilor, pe care Eu o urăsc” fraţi şi surori, eu nu doresc şi Domnul nu doreşte ca acest lucru să se repete, şi anume ca aici câţiva oameni să ţină învăţături nebiblice şi să le dea mai departe prin discuţii. Locul acesta nu este loc pentru politică, dar nici un loc pentru religie, ci este locul ales de Dumnezeu ca sfântul Său Cuvânt să ajungă la marginile pământului, aşa cum a ieşit din Ierusalim. Dumnezeu a confirmat Cuvântul; nu permiteţi să fiţi chemaţi înapoi de unde aţi ieşit, ci priviţi înainte şi încredeţi-vă în Domnul: El va fi cu voi. El va fi cu noi toţi, până ajungem de la credinţă la vedere.

Scumpă Biserică a Domnului, eu am o singură dorinţă: ca Dumnezeu să ne descopere tuturor Cuvântul Său la fel cum l-a dăruit. Şi aşa cum am auzit azi, noi să nu facem niciodată vreun compromis, să nu privim niciodată înapoi, ci să rămânem în Cuvântul adevărului ca să atingem ţinta. Eu sunt convins că Cuvântul lui Dumnezeu nu se va întoarce gol nici azi, ci va împlini scopul pentru care fost trimis. Deşi n-am vorbit în mod direct despre botez, am amintit totuşi că în Biserica de la început botezul s-a făcut în Numele lui Isus Hristos. Acesta este Numele de legământ nou testamentar în care Dumnezeu s-a descoperit ca Tatăl nostru în ceruri, în singurul Său Fiu zămislit, pe pământ, şi în Biserică prin Duhul Sfânt. Noi credem mărturia sfintei Scripturi. Şi înainte de a ne ruga, dorim să ne aplecăm capetele, şi mai întâi aş dori să întreb dacă este cineva aici care doreşte să fie botezat. Poate că este ultima ocazie din anul acesta. Folosiţi-vă de ea, dacă Domnul v-a vorbit. Şi dacă v-aţi dedicat viaţa lui Dumnezeu, atunci faceţi legământul unui cuget curat, cu Dumnezeu. Fiţi ascultători pe calea credinţei. Credinţa şi ascultarea sunt legate. De aceea scrie în Fapte 2:41: „Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.” Şi Petru a poruncit în casa lui Corneliu ca oamenii să fie botezaţi: Fapte 10:48: „Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos.”

În timp ce stăm cu capetele aplecate, daţi-mi voie să întreb câţi de aici doresc să fie botezaţi? Ridicaţi mâna. Este cineva? O clipă… Unu, doi, trei, patru, cinci... Minunat. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Cuvântul nu se întoarce gol. Fiţi buni şi veniţi în faţă, vă rog. Toţi cei care doriţi să fiţi botezaţi, vă rog acum să veniţi în faţă. Fratele Russ va vorbi cu voi, vă va spune câteva cuvinte. Întotdeauna este important ca mai înainte Domnul să fie primit ca Mântuitor. Fiţi bineveniţi. Acum mai vin câţiva. Foarte frumos. Puteţi rămâne aici. Veniţi mai aproape. Şi tu, fratele meu iubit. Vine şi o soră… Poate cele două surori ale noastre ne vor cânta o cântare. Aveţi cântarea „Eşti tu gata în ceasul acela?” …. Este vorba despre pregătirea Bisericii. Vă rog, dacă sunteţi în sală, veniţi acum în faţă. „Eşti tu gata în ceasul acela când Domnul îi cheamă pe ai Lui acasă?” Veniţi puţin mai aproape, aici. Haideţi să ţinem pasul cu cântarea, în inimile noastre. […]

[Tată ceresc, venim împreună la Tine, şi-Ţi dedicăm pe aceşti oameni care doresc să facă pasul acesta prin ascultare. Fii cu ei pe drumul lor, să-i ajuţi în fiecare ceas. În special Ţi-i aducem pe aceşti tineri: nu este uşor, dar Tu dăruieşti putere. Îţi mulţumim pentru aceşti tineri. Ei îţi aparţin Ţie. Lăudat şi slăvit să fie Numele Tău cel Sfânt. Tu i-ai chemat, şi ei au venit. Acum dăruieşte harul tău şi pentru botez. Noi Te rugăm, lăudăm şi proslăvim Numele Tău cel sfânt al Lui Isus. Amin.]

Résumé 1 2 3 4