Freie Volksmission

Jesus Christus ist derselbe gestern, heute und in Ewigkeit. Heb.13.8

Sprache

Viziunea 7000 - informatii globale / Ewald Frank

3. ZIUA DOMNULUI




Când se va încheia «Ziua mântuirii» (Isa. 49, 8; 2 Cor. 6, 2), lumea va fi lovită înainte de «ziua Domnului», deci înainte de mileniul al şaptelea, de judecăţi de mânie şi plăgi îngrozitoare. În Mat. 24 şi în alte texte, însuşi Domnul Isus ne-a îndrumat spre diferite evenimente însoţitoare. EL a vorbit despre războaie şi veşti de războaie, cutremure de pământ, foamete şi catastrofe de toate felurile şi a mai adăugat: „Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.Cutremurele de pământ şi catastrofele naturale de tot felul vor creşte, până la cutremurul prevăzut din California pe coasta de vest a S.U.A. (Sf. Andrei) care le întrece pe toate şi cu care se ocupă oamenii de ştiinţă tot timpul. Durerile vin de obicei înainte de naştere. Conform Rom. 8, 19-22 întreaga fire suspină şi suferă durerile naşterii din nou. Isus a vestit necazul cel mare astfel: „Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.“ (Mat. 24, 21).

În Luca 21, la fel şi în alte texte biblice, ne este spus ce se va întâmpla în necazul cel mare: „Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.“ (vers. 25-26).

Noi nu putem să descriem detaliat catastrofele neînchipuite şi «judecăţile apocaliptice de mânie» prezise în Sfânta Scriptură, care vor veni asupra omenirii nelegiuite după răpirea «Bisericii-Mireasă» a lui Isus Hristos. Domnul Dumnezeu le-a poruncit oamenilor să-şi supună pământul pe care li l-a dat, şi să trăiască în părtăşie cu El. Despărţit de El, omul distruge pământul şi pe sine însuşi. Specialiştii vorbesc îngrijoraţi despre poluarea aerului, apei şi pământului, despre pericolul ozonului, despre «efectul de seră» prin care va izbucni o catastrofă climatică — până la nimicirea stratului de ozon din care cauză lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare decât de obicei, conform proorociilor Sfintei Scripturi. Aşa este scris: „Şi lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare (ca lumina a şapte zile), când va lega Domnul vânătăile poporului Său, şi va tămădui rana loviturilor lui.“ (Isa. 30, 26).

«Văzătorului» Ioan i s-a arătat aceasta pe insula Patmos în urmă­torul tablou: „Al patrulea înger a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. Şi oamenii au fost dogoriţi de o arşiţă mare, şi au hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii, şi nu s-au pocăit ca să-I dea slavă“ (Apoc. 16, 8-9). În timpul acela «ziua harului şi a mântuirii» va fi trecută, astfel încât oamenii nu se vor mai putea întoarce la Dumnezeu. Va fi pentru mulţi o trezire îngrozitoare, un «prea târziu pentru totdeauna».

După ce va pârjoli suprafaţa pământului, soarele se va transforma în întuneric, căci aşa este scris: „… soarele se va preface în întuneric, şi luna în sânge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată.“ (Ioel 2, 30, Fap. 2, 20). „Soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele, şi stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic … Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stâncilor: ,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mâna Mielului; căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?‘“ (Apoc. 6, 12-17).

Aşa cum Dumnezeu în dragostea şi mila Lui, i-a dat omenirii posibilitatea de salvare prin intrarea în corabie în timpul lui Noe, înainte de catastrofa inevitabilă a potopului, tot aşa Cuvântul lui Dumnezeu ne arată cum putem scăpa de pieirea neaşteptată, găsind salvare în Isus Hristos (1. Pet. 3). Acei care cred mesajul Evangheliei Lui şi se lasă pregătiţi, vor primi putere să scape de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla, şi vor fi luaţi în măreţie la El (Luca 21, 34-36). Din această legătură face parte şi expresia lui Isus Hristos: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.“ (Luca 21, 28).

O atmosferă de «sfârşitul lumii» nu este la locul ei, aceasta nu aduce rezolvarea. Nu panica, ci reculegerea şi întoarcerea sunt necesare. Porunca acestui ceas sună astfel: „Scapă-ţi viaţa!“, căci „Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul?“ Timpul harului se apropie de sfârşit. Numărătoarea inversă a început deja. Ultima chemare a lui Dumnezeu răsună ca o trâmbiţă. Cine vrea să vină la Dumnezeu, trebuie să o facă acum.

Următorul text biblic ne avertizează în această legătură: „Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului? Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea. (2. Pet. 3, 10-13).

Ar mai putea fi citate multe texte biblice la acest complex de teme. Ceea ce este scris de mai mult timp, va fi în curând istorie. Totuşi trebuie să procedăm chibzuit şi să ne planificăm normal viaţa noastră, căci timpul şi ceasul nu-l ştie nimeni; trebuie să ne facem numai griji ca noi să umblăm cu Dumnezeu şi să fim pregătiţi tot timpul să ne întâlnim cu Domnul. Acest timp de pe urmă în care trăim acum, Domnul Isus Hristos l-a comparat cu zilele lui Noe şi timpul Sodomei şi Gomorei (Luca 17, 26-30). Nimeni nu va tăgădui că acum este mult mai rău în toată lumea. Lumea decăzută de la Dumnezeu este acum ca şi atunci gata pentru judecată. Dumnezeu oferă ambele: har şi judecată. Ce alegeţi dumneavoastră?

Inhalt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11